Obiectivul fazei:
Obiectivul acestei faze este acela de a realiza un catalog ETAS (Epidemic Type Aftershock Sequence) cu parametrii optimi de detecție a unei secvențe seismice analizate, studiu de caz secvență seismică înregistrată la Mărășești (magnitudine locală Ml=5,7 din 22.11.2014), fiind considerat cel mai mare cutremur crustal din țară în aceea perioadă, înregistrat cu ajutorul stațiilor digitale din Rețeaua Seismică Națională.
Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:
Rezumatul fazei:
Cutremurele crustale din Vrancea: seismicitatea crustală din fața Arcului Carpatic se distribuie către est, într-o bandă delimitată de falia Peceneaga-Camena, către nord şi est, iar spre sud se pierde către falia Intramoesică. Seismicitatea crustală nu depăşeşte magnitudinea de 5.6 (Mw) şi se pare că nu are nicio legătură cu activitatea seismică din litosfera subdusă. Activitatea seismică este caracterizată prin grupări în spaţiu şi în timp, în subzonele Râmnicu Sărat prin intermediul secvenţelor seismice şi a roiurilor seismice în zona Vrâncioaia, prin şocurile principale ale secvenţelor care sunt însoţite de preșocuri, replici, (Oncescu şi Apolozan, 1984; Oncescu şi Trifu, 1987, Popescu E., 2001, 2007, 2010).
Rezultate obținute:
În scopul identificării unei secvențe seismice vrâncene s-au aplicat metode stochastice pe un set de 559 de evenimente crustale, testele au fost validate cu limită de încredere de 95%. Obiectivul principal al acestui proiect s-a materializat prin realizarea unui catalog ETAS cu parametrii de calcul specifici suprafeței de localizare a evenimentelor seismice aferente secvenței Mărășești 22 noiembrie 2014. S-au observat valori apropriate între numărul total de evenimente așteptate și cele estimate atât pentru evenimentele aparținând activității seismice de fundal, cât și pentru cele declanșate. Au fost analizate statitic, prin metode GFT MBS (Wiemer și Wyss, 2005) valorile de prag 90% acoperă gradul de încredere al rezultatelor obținute. Valoarea de 95% nu a putut fi atinsă în vederea calculării valorii lui b datorată numărului mic de stații folosite în localizare în perioada 1990-2010.