Obiectivul fazei:

Unul dintre cele mai evidente efecte ale eliberării de stres în crustă sunt cutremurele tectonice. Datorită numărului mare de mecanisme focale existente în urma cutremurelor din studiile regionale și a numărului crescând de soluții de mecanisme făcute public, de ex. Proiectul Global CMT (fostul grup de seismologie din Harvard) sau NEIC/USGS, mecanismele focale unice ale cutremurelor (FMS) formează majoritatea înregistrărilor de date din baza de date WSM. Datele privind mecanismele focale furnizează informații privind mărimile relative ale tensiunilor principale, astfel încât poate fi atribuit unui anumit regim tectonic.

Determinarea principalelor orientări de stres și a mărimilor relative din aceste mecanisme trebuie făcută cu precauție apreciabilă. Trei tipuri de înregistrări de date din mecanismele focale se disting în baza de date a World stress map(WSM): Single (FMS), inversiuni formale (FMF) și mecanisme focale medii / compuse (FMA). Principala diferență dintre acestea în ceea ce privește indicarea stresului este fiabilitatea acestora pentru a indica stresul tectonic regional. Mecanismele focale medii de pe o anumita arie tectonica ce se presupune a avea o comportare unitara sunt cele care stau la baza determinarii axelor de stress.

Metodologia va urmări etapele:

1. Stabilirea si descrierea unitaților tectonice principale, precum si a zonelor seismogene care au fost puse în evidență în partea de sud și est a României.
2. Stabilirea faliilor tectonice cunoscute din date geologice/geofizice precum si liniile de sensibilitate la cutremure din date seismologice.
3. Alcatuirea unei baze de date cu mecanismele de cutremure care se au avut loc la nivel crustal în aceste zone tectonice.
4. Determinarea prin inversie a axelor de stress orizontal în fiecare zona seismica, precum si a raportului relativ dintre ele.
5. Comparatie între regimul seismic al axelor de stress din fiecrae zona si modele tectonice din zonă.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

• cataloage de evenimente seismice cu mecanism utilizate în zonele seismologice din România,
• determinarea axelor de stres orizontal prin inversie din mecanismele cutremurelor din fiecare zonă, precum si actualizarea hărții de stres a României la nivel crustal,
• concluzii asupra stresului crustal și legăturile posibile cu tectonica zonei de sud a României.

Rezumatul fazei:

Zona seismică Moesia a fost împărțită în patru subzone, iar rezultatele arată că MO1 și MO2 în partea de nord a MO au un regim de faliere asemănător, în timp ce MO3 și MO4 au un regim tectonic neconcludent, probabil pentru că toate evenimentele din zonă sunt răspândite pe falii secundare care se intersectează reciproc. În urma datelor colectate din nordul, centru și sudul Dobrogei, s-au obținut rezultate coerente care arată un regim tectonic de faliere normală. Diversitatea orientărilor Shmax și schimbările regimului tectonic din crustă dintr-o zonă seismică în alta demonstrează că, contribuția stresului regional asupra magnitudinii este foarte mică.

Rezultate obținute:

1. Cataloagele de evenimente seismice cu mecanisme utilizate în zonele seismologice din România
2. Determinarea axelor de stres orizontal prin inversie din mecanismele cutremurelor din fiecare zonă, precum și actualizarea hărții de stres a României la nivel crustal
3. Concluzii asupra stresului crustal și legăturile posibile cu tectonica zonei de sud a României

Detalii