Obiectivul fazei:

Obținerea unor modele ale structurilor seismogene din partea de Nord a Banatului care, pe baza relației cauzistice dintre geologie, tensiuni crustale și seismicitate, să furnizeze datele cheie în evaluarea potențialului lor de reactivare exprimat probabilistic prin potențialul de reactivare (tendința de alunecare) sau numeric în termeni de recurență și magnitudine maximă posibilă.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

• revizuirea și actualizarea cataloagelor de cutremure și de soluții ale mecanismelor focale (baze de date),
• modelarea în timp și spațiu a seismicității (distribuții ale magnitudinii, hipocentrelor, parametrilor de recurență) și caracterizarea tectonicii active,
• cartarea variației în timp și spațiu a tensorului tensiunilor crustale și a regimului tectonic calculate prin inversia formală a mecanismelor focale și analiza comparativă cu datele geologice și de seismicitate,
• realizarea hărții seismotectonice a perimetrului investigat cu evidențirea structurilor cu potențial de reactivare sub acțiunea câmpului de tensiuni,
• caracterizarea structurilor seismogene (tipologia faliilor active și cu potențial seismogen, relații de recurență, Mmax posibil).

Rezumatul fazei:

Pentru obținerea unor modele realiste ale surselor seismogene este necesară cunoașterea și întelegerea relației cauzistice dintre forțele tectonice, structura mediului geologic asupra căruia acționează acestea și cutremurele de pământ ca expresie a manifestării deformațiilor crustale contemporane. În această fază a proiectului s-a urmărit o evaluare și caracterizare complexă, multidisciplinară în timp și spațiu a câmpului de tensiuni crustale și a structurilor geologice în relație cu activitatea seismică din partea de Nord a Banatului, în vederea identificării și caracterizării faliilor cu potențial ridicat de reactivare. Perimetrul investigat este cuprins între 45.550-46.750°N/20.100-22.100°E și corespunde cu jumătatea nordică a Zonei Seismogene Banat, definită de Radulian et al. (2000), zona în care Oros et al., (2018) au descris cel puțin trei structuri cu o tectonică activă particulară și o istorie seismică relevantă pentru detalierea modelelor de hazard seismic la nivel local.

Rezultate obținute:

Cataloage de cutremure și soluții ale mecanismelor în focar revizuite și actualizate, modele de seismicitate și seismotectonică , structuri seismogene și caracterizarea potențialului lor de reactivare, relația dintre seismicitate, tectonică structuri geologice și câmpul de tensiuni crustale.

Detalii